Cryonics Questions and Choices
Serviciile de îngrijire la domiciliu nu sunt acoperite de acordurile de crionice. Un acord de crionice este încheiat pentru îngrijirea după moartea legală. Acesta acoperă o combinație de standby (pregătire), răcire, stabilizare, transport, conservare și depozitare pe termen lung. Nu plătește pentru o asistentă medicală, un îngrijitor, un medic sau un ajutor la domiciliu în timpul vieții unei persoane.
Aceasta pare simplă. Totuși, este ușor să ratezi acest aspect.
O persoană poate avea un plan de crionice și totodată nevoie de ajutor acasă. Acestea sunt două probleme diferite. Îngrijirea la domiciliu face parte din asistența medicală și socială obișnuită. Crionica începe doar după o declarație autorizată a decesului. Nu este un tratament pentru o persoană în viață.
Această delimitare formează întregul acord. Înainte de deces, un furnizor poate avea reguli privind contactul, dosarele medicale, documentele legale sau notificarea unei agravări serioase a stării. Unii furnizori pot oferi standby în anumite locații. Standby înseamnă că o echipă poate fi pregătită să intervină spre sfârșitul vieții. Scopul său este de a reacționa după ce decesul a fost declarat și de a începe procedurile de crionice cât mai curând posibil.
Standby-ul nu este îngrijire la domiciliu.
Această diferență contează deoarece cuvântul „îngrijire” poate ascunde mai multe semnificații. Îngrijirea la domiciliu poate include ajutor pentru spălat, mâncare, deplasare sau administrarea medicamentelor. Poate include vizite ale personalului medical sau controale medicale. Poate însemna, de asemenea, suport pentru sarcinile zilnice atunci când o persoană nu se mai poate descurca singură. Aceste servicii au loc în timp ce persoana este în viață.
Serviciile de crionice au un rol mult mai restrâns. După decesul legal, o echipă poate răci corpul și poate utiliza alți pași pentru a încetini deteriorarea țesuturilor. Corpul poate fi apoi mutat într-o instalație. Acolo pot avea loc lucrările de conservare. Poate urma depozitarea pe termen lung. Serviciile exacte, costurile și limitele depind de furnizor și de acord.
Acordul nu transformă o organizație de crionice într-o agenție de servicii medicale la domiciliu. Nu înlocuiește asistența publică de sănătate, îngrijirea privată, suportul familial sau serviciile sociale locale. De asemenea, de obicei, nu acoperă costurile unei perioade lungi de boală înainte de deces.
Cred că acesta este unul dintre cele mai utile aspecte de a fi prezentat fără a fi atenuat. Crionica poate fi parte a unui plan pentru ceea ce s-ar putea întâmpla după deces. Nu poate rezolva nevoile zilnice care pot apărea înainte de deces.
Unde începe confuzia
Confuzia începe adesea cu cuvântul „standby”. În vorbirea obișnuită, standby poate suna ca și cum cineva ar aștepta să ofere îngrijire. În crionică, are o semnificație specială. O echipă de standby poate pregăti echipamentul și personalul pentru un posibil deces. Echipa poate fi chemată atunci când decesul pare iminent, în funcție de regulile locale și de acord.
După ce decesul este declarat legal, echipa poate începe stabilizarea. Aceasta poate include răcirea și alte proceduri medicale menite să limiteze deteriorarea suplimentară. Transportul poate duce apoi persoana la instalația de conservare. Echipa lucrează către conservare, nu către îngrijirea pentru confort sau tratament.
Momentul este, de asemenea, important. Un furnizor de crionice nu poate începe procedurile de crionice simplu pentru că o persoană este foarte bolnavă. Persoana trebuie să continue să primească îngrijire medicală normală în timp ce este în viață. Procedurile de crionice nu pot fi utilizate ca înlocuitor pentru acea îngrijire.
Există o altă limită practică. Unele acorduri includ standby și transport. Altele le oferă doar printr-un serviciu separat sau prin plată suplimentară. Unele planuri acoperă anumite regiuni, dar nu și altele. Un furnizor poate include un serviciu pentru membri într-o parte a Americii de Nord, în timp ce o persoană din Europa poate face față unor aranjamente diferite. Transportul transfrontalier poate implica profesioniști locali, firme de transport, pași legali și întârzieri.
Acordul poate utiliza, de asemenea, termeni precum „standby de bază” sau „transport”. Acești termeni nu înseamnă că toate costurile sunt incluse. Transportul aerian, serviciile locale de pompieri funebrari, echipamente speciale sau personal suplimentar pot avea costuri separate. Detaliile depind de contract și de locul în care survine decesul.
Serviciile de îngrijire la domiciliu se află în afara acestui lanț. Ele nu fac parte din standby, stabilizare, transport, perfuzie sau depozitare. Chiar dacă același plan discută toate aceste etape, acestea nu trebuie tratate ca un pachet unic.
Ce înseamnă această limită
Limita cea mai importantă este financiară și practică. Un plan de finanțare pentru crionice este menit să susțină serviciile de conservare. Nu este un fond general pentru îngrijire în timpul bolii. Asigurarea de viață sau o altă metodă de finanțare pot fi menționate în acord, dar acest lucru nu schimbă scopul banilor.
Un contract poate conține, de asemenea, cuvinte care sună larg, precum „asistență medicală” sau „suport pentru pacient”. Semnificația depinde de documentul exact. În multe cazuri, astfel de cuvinte se referă la procesul de conservare după deces, nu la o asistentă medicală la domiciliu sau la îngrijirea zilnică înainte de deces.
Regulile furnizorilor se schimbă, de asemenea. Serviciile, prețurile, zonele acoperite și planurile de răspuns pot diferi în funcție de țară și circumstanțele personale. O persoană care locuiește în afara zonei principale de servire a unui furnizor poate avea mai puține opțiuni de standby. Legea locală poate afecta cine poate confirma decesul, cine poate muta un cadavru și ce servicii pot fi furnizate.
Aici, o întrebare clară devine mai utilă decât o presupunere optimistă: Ce serviciu este promis, la ce moment și în temeiul cărui reguli?
Pentru îngrijirea la domiciliu, răspunsul este de obicei în afara acordului de crionice. Îngrijirea trebuie să provină prin sistemele normale de sănătate sau asistență socială, aranjamente private sau alte forme de suport legale. Detaliile sunt personale și locale. Nu ar trebui deduse dintr-un card de membru al crionicii sau dintr-un contract de conservare.
Există, de asemenea, o limită pe care niciun contract nu o poate înlătura. Crionica nu are o reanimare umană dovedită. Nicio persoană conservată nu s-a întors la viață. Un plan poate exprima speranța pentru reparări viitoare, dar nu poate garanta supraviețuirea, identitatea sau conștiința. Acea incertitudine face ca formularea precisă să fie și mai importantă.
Sunt confortabil cu faptul că crionica este discutată ca o alegere personală serioasă. Nu sunt confortabil când un singur acord este făcut să sune ca un plan complet pentru fiecare etapă a vieții. Nu este așa. Scopul său este mai restrâns, iar acel scop restrâns ar trebui să fie vizibil.
Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt, prin urmare, separate de aranjamentele de crionice. Linia este clară: îngrijirea celor în viață aparține asistenței sanitare și sociale obișnuite, în timp ce acordurile de crionice vizează acțiunile după decesul legal și procesul de conservare care poate urma. Termenii furnizorilor, finanțarea și regulile transfrontaliere pot varia, dar această diviziune de bază rămâne în vigoare.
Această diviziune clară face parte din speranța onestă. The Longer Horizon pune o singură întrebare atentă despre crionică, conservarea viitoare și ce poate însemna sincer speranța. Aici, răspunsul onest începe cu cunoașterea exactă a ceea ce nu acoperă un acord.
Article by Lea Varga ·